SUPERSTITIILE DE ANUL NOU

Se apropie trecerea in Noul An si drept urmare ne facem foarte multe planuri, dar aveti idee cate superstitii sunt legate de acest eveniment? Nu vi le prezint ca sa tineti cont de ele, ci doar pentru ca sunt foarte interesante, iar unii dintre noi chiar le respecta cu sfintenie. Noul An trebuie asteptat cu usa larg deschisa si cu mult zgomot. De aici se presupune ca deriva si traditionalele jocuri de artificii ce au loc la trecerea dintre ani. Se spune ca Noul An trebuie sa te prinda cu haine noi, deoarece astfel te vei innoi din toate punctele de vedere. De dorit ar fi sa purtati o haina rosie, deoarece se considera ca rosul atrage energiile pozitive.Nimeni nu are voie sa doarma in noaptea de Revelion pentru ca astfel va fi somnoros tot anul si nici nu e bine sa planga, pentru ca va avea un an plin cu evenimente triste. Nu trebuie uitat nici sarutul de sub vasc de la miezul noptii, care simbolizeaza nu doar sentimentele de iubire pe care le avem fata de cineva, ci si modul in care vor evolua relatiile cu persoanele apropiate anul viitor. Este rau ca Anul Nou sa ne gaseasca fara bani in buzunar sau cu datorii neachitate, fiindca se spune ca "asa o vom tine tot anul". Deci incercati sa va achitati datoriile pana la miezul noptii si puneti-va cativa banii in buzunar. Suma nu conteaza, important e sa aveti ceva bani la voi. O superstitie derivata din cea anterioara spune sa nu dai bani pe 31 decembrie sau pe 1 ianuarie, altfel vei avea probleme financiare si datorii tot anul. Din batrani se spune ca pentru a avea parte de belsug in anul ce urmeaza, este bine ca prima persoana care ne trece pragul in noaptea de Revelion sa fie un barbat brunet (se spune ca blonzii si roscatii sunt aducatori de ghinion, iar femeile de asemenea). Pe 1 ianuarie nu arunca nimic din casa, nici macar gunoiul, nu se matura si nu se spala nimic. Pentru Noaptea dintre ani, nu se gateste mancare din carne de pasare, deoarece asa cum gaina scormoneste in pamant si-l imprastie, tot asa se risipesc norocul si bunastarea casei. De asemenea, se mananca 12 boabe de struguri, cate una pentru fiecare luna a anului, pentru a avea noroc tot anul. Paharul din care ati baut sampanie la miezul noptii trebuie sa-l spargeti pentru a alunga ghinionul din casa. Este bine sa mananci peste pentru a trece peste greutati ca pestele prin apa. Dar cel mai important e sa nu uitati sa va puneti o dorinta la miezul noptii. Cu siguranta se va indeplini, asta va spun din experienta proprie :)))

CRACIUNUL IN FAMILIA MEA

Am inceput pregatirile de Craciun, aici la Londra si mi-am reamintit cum era odinioara aceasta sarbatoare alaturi de familia mea din Romania. Craciunul e sarbatoarea care imi place cel mai mult, deoarece e o sarbatoare a veseliei si a familiei. In familia mea, toti participam la pregatirea acestei sarbatori. Mama era cea care ne impartea sarcinile: "tu cerni faina", "tu umpli sarmalele", "tu faci crema la prajitura", etc. Erau cateva zile pline de agitatie foarte placuta. Tata aducea lemne pentru foc, pentru ca nimic nu se compara cu sarmalele fierte intr-o oala de lut pe soba in seara de Ajun. Parca niciodata sarmalele nu sunt asa de bune cum sunt la Craciun. Tot tata, prepara tuica fiarta cu chimen, asa numita "crampa" pentru colindatorii care veneau in seara de Ajun. In dimineata de Craciun, mergeam repede la Bradul impodobit cu o zi inainte pentru a vedea ce daruri a lasat Mos Craciun, dupa care mergeam la Biserica. Masa de pranz era un moment festiv. Pe masa erau aduse traditionalele preparate din carne de porc, sarmale, friptura de porc, piftie, cozonac si prajituri. Nu lipsea nici vinul fiert cu scortisoara. De multe ori, daca era zapada mergeam la sanius sau faceam oameni de zapada sau pur si simplu ne plimbam prin zapada. Seara era vremea vizitelor si era obligatoriu ca primul musafir care intra in casa sa fie barbat pentru ca familia sa aiba parte de un an cu noroc si prosperitate. Daca prima persoana care intra in casa era o femeie se considera ca anul nou va fi cu ghinion pentru acea familie :))) Uneori tinerii  mergeau "la joc" in satele din jurul Abrudului sau la discoteca. Chiar daca Craciunul a devenit o sarbatoare comerciala, nu trebuie sa renuntam la traditii, la identitatea noastra ca popor. Chiar daca acum locuiesc la Londra, cu certitudine, niciodata de pe masa mea de Craciun nu vor lipsi sarmalele, friptura de porc si intotdeauna vor rasuna colinde romanesti in seara de Ajun!

BRADUL DE CRACIUN

Se apropie Craciunul, cea mai frumoasa sarbatoare a anului. Cand eram copil asteptam cu nerabdare Craciunul, dar mai ales pe Mos Craciun. Parintii mei imi spuneau ca, daca nu impodobim bradul, Mos Craciun nu vine la noi. Totusi, pomul de Craciun asa cum il stim noi azi, impodobit cu globuri, instalatii electrice, beteala, etc. nu a fost dintotdeauna impodobit asa. Putini stiu ca stramosii nostri dacii, aveau un cult pentru brad pe care il considerau arborele vietii.Originea bradului de Craciun porneste dintr-o traditie pagana, de sorginte romana, in care in noaptea de 24 spre 25 decembrie, se alegea un trunchi de brad care era taiat si mai apoi ars pe vatra, simbolizand arderea trecutului dar si o interpretare a semnelor din anul care urma sa vina. Totodata, se spune ca acest  bustean era simbolul fortei si al solidaritatii, iar scanteile care sareau din bustean reprezentau intoarcerea zilelor mai lungi. Cenusa care ramanea in urma arderii era stransa si mai apoi imprastiata pe camp pentru a avea o recolta bogata. Aceste simboluri au ramas si astazi, dar numai ca sub alte forme. Astfel, luminitele din bradul de astazi sunt de fapt  scanteile de foc, beteala reprezinta parul zanelor bune, iar globurile sunt simbolul sperantei. .În Europa secolului al XII-lea, bradul de Crăciun era atârnat de tavan cu vârful în jos.Primele dovezi despre decorarea bradului apar in secolul al XV-lea in Estonia de azi, dar si la popoarele nordice, de la care s-a pastrat raditia coronitei de brad pusa la usa. Legenda spune că s-a folosit forma triunghiulară a bradului pentru a simboliza Sfânta Treime. In secolul al XVI-lea, bradul apare fiind asezat cu varful in sus si impodobit cu lumanari aprinse, figurine modelate in paine de marii brutari ai vremii, acadele si hartie colorata.Tot atunci i se atribuie si incarcatura biblica, aceea ca bradul impodobit reprezinta simbolul pomului paradisului, al belsugului, al inocentei si al cunoasterii.Conform documentelor, in 1605 la Strasbourg a fost inaltat primul pom de Craciun intr-o piata publica, impodobit doar cu mere rosii. In 1878 apar primele globuri, iar in 1880 bradul de Craciun cucereste Casa Alba. La noi obiceiul a pătruns odată cu influența germană, când primii studenți români au început să meargă la studii la universitățile din Berlin sau Viena, și la curtea regală a lui Carol I, sosită în Țările Române în 1866.Prinții și prințesele de la Curtea Regala a Romaniei, au început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada bucureșteană, iar mai tarziu de toti locuitorii tarii. Impodobirea bradului, se face in mod traditional in 24 decembrie, Ajunul Craciunului si pentru mine este cel mai frumos obicei pentru ca participa intreaga familie. In varful pomului se pune intotdeauna un inger sau o stea care reprezinta steaua de la Betleem. Pomul de Craciun ramane in casa pana la Boboteaza cand este scos afara facand astfel loc Noului An. Deci, nu uitati sa impodobiti bradul, altfel Mos Craciun nu vine la voi!
Sursa: Internet

O SCRISOARE....NEPIERDUTA

Scrisoare deschisa catre Caragiale 

Stimate nene Iancule,

Ambetat de tristeţe şi turmentat de scumpiri bezmetice, îţi compun această misivă tristă şi de adio, că ce mă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriţa că satira îşi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni,tembeli, pungaşi, mahalagii, hahalere, bagabonţi etc.Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentru copii, scenarii de desene animate. Eşti mărunt, neicuşorule! Ia hai, să te cocoşez cu niscaiva exemple.Matale ştii cât ar costa acum o masă la "Iunion"? Şi câtă verzitură îi lipeşti pe frunte manelistului minune, care ţine acuma locul lui I.D. Ionesco? Şi să te văd eu dacă ai corajul să vii pe jos de la "Iunion" acasă, noaptea. Că te dezbracă lotrii cu ranga.  Heavy metal! Dacă ai vedea cine-i acuşica în fruntea bucatelor, te-ai închide la "Gambrinus" şi nu te-ai trezi din beţie decât să te închini. Suntem o ţară penală, meştere! De la parlament la govern, toate mangafalele cu foncţii sunt în libertate condiţionată. Nu ştii cum şi cât se fură. Răcnesc gazetele de vuiesc Carpaţii! Şi toate oalele sparte le plăteşte poporul acesta de coate-goale, care nu mai visează castele în Spania. Visează căpşuni. S-au înmulţit nesimţiţii şi proştii şi vorba matale: "Cu prostia te poţi lupta, dar ea întotdeauna învinge!"Zicea Nae Ipingescu: "Să nu mai mănânce nimeni din sudoarea, bunioară, a unuia ca mine sau ca dumneata şi să şază numai poporul la masă, că el e stăpân". Mai mult de jumătate din popor e în mare mizerie şi tot atâta ar vrea să-şi lase ţara. O să zici că le crapă obrazul aleşilor?  Ei, aş! Unde este Rica Venturiano cu al lui "Angel radios"? E timpul cocotelor. Ziţa, Veta, Joiţica, Didina sau Miţa Baston au fost sfintele-sfintelor. Paraşutele au acuşica golaveraj la televizor. Să vezi chestii deochiate, nene Iancule! S-a uitat şi Bubico al meu la o emisiune şi de atunci nu mai latră. Guiţă! Domnul Goe e ticsit de droguri şi mamiţa vorbeşte la telefon, la linia fierbinte. Conul Leonida şi soaţa şi-au depus pensia la pubelă, de unde şi mănâncă, Tipătescu este Naşul mafiei judeţene, Dandanache face tocşouri de seară, jupân Dumitrache zis "Titircă Inimă-rea" e primar şi milostiveşte cu parcuri moca toate rubedeniile. Se face Capitală până la matale la Ploieşti , numa' borduri şi mijlocul rămâne aşa cu gropi, cu mahalale fără apă şi canal, fără buleftrică. Caţavencu combate la gazetă contra marilor corupţi, el fiind curat, deoarece până şi banii lui au fost spălaţi. Ghiţă Pristanda e finanţist acu', din negoţul cu maşini furate, alte fapte necurate ca şi şpăgi nenumărate. Până şi frizerul Nae Girimea se minunează câtă prostime s-a umplut de mătreaţă şi câţi politicieni de valută. O soţietate fără prinţipuri morale şi cinste, care va să zică. Madalin Voicu vorbeşte romanes, la televizor, cu fraţii şi surorile lui, la care s-a dat dezlegare să belească Europa. Fericiţi că au un de-al lor care îi înţelege, fiind apropiat de ei ca nărav şi poftă de viaţă. În ţară, băieţii deştepţi la matrapazlâcuri au strâns averi din care să se îndestuleze toate loazele lor, până la două mii paş'opt. Se fac mafioţi unii pe ăilalţi şi mă jur pe cursul valutar că au dreptate toţi. Dacă nici ei nu s-or şti între ei?...Altminteri e "criză teribilă, monşer". Dacă ai cunoaşte Parlamentul de acum i-ai dedica "Năpasta", promisiunilor guvernului schiţa "1 aprilie", Justiţiei "Lanţul slăbiciunilor", vieţii noastre politice - "D-ale carnavalului", scrisoarea către FMI şi Consiliul Europei este "Scrisoarea pierdută", iar viitorul nostru poate fi asemuit cu "O noapte furtunoasă". Bravos naţiune! Egzistă nişte unii care zice că suntem "Ţara lui Caragiale". Ei, aş! Moravurile de pe vremea matale erau parfum. Şi atunci, eu cu cine votez? Aceasta-i întrebarea! Cică dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă şi pe urmă el votează la fel. Într-un singur loc ai avut dreptate, nene Iancule. Atunci când ai zis că românul s-a învăţat să aibă din toate câte nimic. În fruntea soţietăţii s-au aburcat mitocanii şi nu le poţi bate obrazul, întrucât (tot matale ne-ai învăţat) mitocanul se naşte jignit. Încolo, frică ne e că ne-am născut în România şi  o să murim în Becalia! Dar să fim optimişti, că dacă nu murim o să fie şi mai rău!

Un matze-fripte, coate-goale, ce-i este dor de matale !... Dan Mihaescu