Am inceput pregatirile de Craciun, aici la Londra si mi-am reamintit cum era odinioara aceasta sarbatoare alaturi de familia mea din Romania. Craciunul e sarbatoarea care imi place cel mai mult, deoarece e o sarbatoare a veseliei si a familiei. In familia mea, toti participam la pregatirea acestei sarbatori. Mama era cea care ne impartea sarcinile: "tu cerni faina", "tu umpli sarmalele", "tu faci crema la prajitura", etc. Erau cateva zile pline de agitatie foarte placuta. Tata aducea lemne pentru foc, pentru ca nimic nu se compara cu sarmalele fierte intr-o oala de lut pe soba in seara de Ajun. Parca niciodata sarmalele nu sunt asa de bune cum sunt la Craciun. Tot tata, prepara tuica fiarta cu chimen, asa numita "crampa" pentru colindatorii care veneau in seara de Ajun. In dimineata de Craciun, mergeam repede la Bradul impodobit cu o zi inainte pentru a vedea ce daruri a lasat Mos Craciun, dupa care mergeam la Biserica. Masa de pranz era un moment festiv. Pe masa erau aduse traditionalele preparate din carne de porc, sarmale, friptura de porc, piftie, cozonac si prajituri. Nu lipsea nici vinul fiert cu scortisoara. De multe ori, daca era zapada mergeam la sanius sau faceam oameni de zapada sau pur si simplu ne plimbam prin zapada. Seara era vremea vizitelor si era obligatoriu ca primul musafir care intra in casa sa fie barbat pentru ca familia sa aiba parte de un an cu noroc si prosperitate. Daca prima persoana care intra in casa era o femeie se considera ca anul nou va fi cu ghinion pentru acea familie :))) Uneori tinerii mergeau "la joc" in satele din jurul Abrudului sau la discoteca. Chiar daca Craciunul a devenit o sarbatoare comerciala, nu trebuie sa renuntam la traditii, la identitatea noastra ca popor. Chiar daca acum locuiesc la Londra, cu certitudine, niciodata de pe masa mea de Craciun nu vor lipsi sarmalele, friptura de porc si intotdeauna vor rasuna colinde romanesti in seara de Ajun!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu